Dr. Ruxandra Drăghia Akli: un nume pentru istoria cercetării medicale mondiale
Locul unde şi momentul în care a început totul.
În urmă cu 3 ani, domnul profesor Constantin Dumitrache evoca, într-un interviu care a ținut coperta revistei Hipocrate din iulie 2008, atmosfera din cabinetul adăpostit în Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon” din Bucureşti în care „se strângeau domnul Maximilian de la geneticã, cu un entuziasm greu de comparat, Nae Simionescu, celebrul academician, Alexandru Lungu, întemeiatorul crono-endocrinologiei. Era un amestec de personalităţi: Barbu Ionescu era liniştit, Maximilian era un entuziast; foarte radical şi foarte pragmatic era Nae Simionescu, iar eu eram un intrus acceptat. Nu ştiu prin ce mecanism am fost acceptat şi m-au considerat prieten, iar eu i-am divinizat, mai ales pe Ionescu şi Maximilian. Toate acestea se petreceau sub umbrela profesorului Milcu”. O atmosferă realmente creatoare, în care spirite aparent diferite se împleteau în infinita spirală a cercetării, a inovaţiei şi a unui model profesional care avea să atingă, peste timp, şi generaţia fiicei domnului profesor Dumitrache, actuala doamnă dr. Ruxandra Drăghia-Akli. O discuție cu dumneaei, pe care o puteţi descoperi în ediţia de faţ, nu putea pleca decât de la destinul medical al familiei, de la Institutul Parhon și de la profesorul Maximilian, „omul care mi-a pus pentru prima dată o eprubetă în mână”.
Fără vorbe mari, un nume pentru istoria cercetării medicale mondiale.
Acum director al Directoratului de Sănătate al DG Research & Inovation din cadrul Comisiei Europene, doamna Drăghia-Akli este, în cuvinte puţine şi mai simple, şeful cercetării medicale din Europa. Dar nu vă grăbiţi să o vedeţi drept un simplu funcţionar de la Bruxelles, ci drept una dintre cele mai complexe personalităţi pe care le-a dat medicina românească în ultimele 3 decenii. Până să fie recrutată de Comisia Europeană, doamna Drăghia-Akli a desfăşurat o amplă, susţinută şi încununată de succes activitate în domeniul terapiei genice, în Franţa şi Statele Unite, munca sa fiind încununată de aprobarea, în anul 2009, a primei terapii genice din istorie, de către autorităţile de reglementare din Australia. Deja parte din istoria cercetării ştiinţifice medicale, doamna dr. Ruxandra Draghia-Akli se află de ceva mai bine de un an în situaţia atât de concretă de a influenţa destinul cercetării şi al inovaţiei medicale la cel mai înalt nivel comunitar european. Sănătatea noastră, dar mai ales a urmaşilor noştri, depinde într-o foarte mare măsură de iniţiativele doamnei doctor Drăghia-Akli.
Cercetare, inovaţie, viziune – triunghiul care are în centru sănătatea Europei.
Una dintre acestea iniţiative, Conferinţa „Perspective Europene în medicina Personalizată”, a strâns la Bruxelles cei mai importanţi lideri de opinie implicaţi în definirea medicinei viitorului, rolul de gazdă avându-l chiar dr. Ruxandra Drăghia-Akli. Alături de prestigioasa publicaţie Nature, Revista Hipocrate România a fost singura entitate mass-media prezentă la manifestarea care a fost onorată cu prezenţa inclusiv de comisarul european pentru sănătate, domnul John Dalli. Nimeni altul decât personajul de pe coperta noastră din luna februarie a acestui an şi a cărui intervenţie din cadrul Conferinţei o puteţi parcurge integral, în paginile care urmează. Este un discurs despre cercetare, inovaţie şi viziune în sănătate – termenii pe care i-am întâlnit cu cea mai mare frecvenţă nu doar la Conferinţa de la Bruxelles, ci şi în toate articolele de fond pe care le-am publicat în anul 2011. Suntem conectaţi, aşa cum v-am obişnuit, la marile teme ştiinţifice mondiale, şi avem mândria, orgoliul profesional, dorinţa şi rabdarea de a-i descoperi pe românii care contribuie decisiv la evoluţia medicinei. Doamna dr. Ruxandra Drăghia-Akli este un exemplu strălucit, dar din păcate puţin cunoscut la noi în ţară, de savant de top care influenţează la scară continentală, nu doar a unui laborator, lumea cercetării ştiinţifice medicale.
Articol apărut în ediţia din luna mai 2011 a revistei Hipocrate.