Primul P. De la prevenție
Profesorul francez Luc Montagnier a primit Premiul Nobel pentru Medicină în urmă cu 4 ani, pentru descoperirea HIV, iar nouă ne-a predat recent o lecție pe care nu avem voie să o uităm.
Pe scurt, în viziunea lui Montagnier, medicina viitorului va fi „medicina celor 4P”. Prevenție. Personalizare. Predicție. Participare. Cu ceva mai multe cuvinte: ideal este să încercăm prevenirea bolilor, decât să luptăm pentru tratarea lor. Odată apărute bolile, ar fi perfect să găsim soluții individualizate pentru managementul terapeutic optim, așa încât să putem anticipa, cu mare probabilitate, o reușită. Desigur, cu participarea tuturor actorilor din sistem, având în centru pacientul.
Evaluarea stării de sănătate
La prima ieșire publică importantă, noul ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu, a repetat obsesiv primul P al lui Montagnier. Prevenția, „prioritatea absolută a mandatului meu”. Experiența precedentului mandat ca ministru al Sănătății pare a susține planul actual al lui Nicolăescu. În perioada 2005-2008, sub conducerea sa, a fost demarat programul de evaluare a stării de sănătate a populației României. Rezultatele finale nu au fost vreodată anunțate, existând chiar temerea că o parte a datelor colectate ar fi dispărut fără urmă! Chiar și așa, informații prelucrate în câteva centre medicale indică o creștere alarmantă a incidenței diabetului sau a hepatitelor virale, ceea ce ar presupune o reconfigurare a programelor naționale de sănătate, cu costurile aferente.
Reluarea vaccinării anti-HPV
Tot în precedentul mandat, ministrul Nicolăescu a fost promotorul programului de prevenție a cancerului de col uterin. În ciuda justificărilor medicale perfect valide, vaccinarea anti-HPV s-a transformat, în anul 2008, dintr-o inițiativă valoroasă de sănătate publică într-un scandal monstruos. Totul, pe fondul disputelor politice din campania electorală și a comunicării deficitare a programului atât către profesioniștii din domeniul sanitar, cât și către mediul educațional și publicul larg. După patru ani, problema, sesizată de medicii de familie și de medicii pediatri, este mult mai gravă: nu doar că încrederea părinților în vaccinarea anti-HPV a scăzut, dar și încrederea în general în vaccinare se află la cote reduse. Reapar boli vechi, cu costuri mari pentru un sistem sanitar oricum subfinanțat.
Dincolo de bolile infecțioase
Încă un aspect de luat în seamă: prevenția nu se reduce doar la vaccinare, și nicidecum doar la prevenția bolilor infecțioase. Prevenția obezității, de exemplu, a alcoolismului și a bolilor determinate de fumat sunt cel puțin la fel de importante. Bolile cronice netransmisibile pun cea mai mare presiune pe bugetele sănătății, iar cuplarea cu fenomenul de îmbătrânire a populației va face cheltuielile din ce în ce mai greu sustenabile. Eugen Nicolăescu poate fi driver-ul pentru schimbările legislative care să permită o eficiență sporită în lupta cu viciile. Taxa pe viciu promovată în mandatul anterior ar putea fi punctul de start și doar atât.
Medicină sau voturi?
Prevenția, în sine, excede limitele unui mandat ministerial. Atât ca atribuții, cât și din punctul de vedere al timpului. Rezultatele se văd la distanță, uneori la 10-20 de ani de la implementarea unei măsuri, pe când popularitatea, cota de încredere și intenția de vot se măsoară săptămânal. Acesta este adevăratul pariu cu sănătatea al ministrului Nicolăescu.
