Pages Menu
TwitterRssFacebook
Blog Marius Geanta
Categories Menu

18 Mar 2012

Șmecherii din medicină. Ce aberații mai ascunde lista de medicamente compensate?

 

Raportul NICE, în spatele căruia se vor ascunde cei care vor decide cum va arăta noua lista a medicamentelor compensate din România, indică aberații structurale majore.

Despre Gingko biloba am vorbit ieri.

Astăzi continuăm prezentarea risipei nesimțite a banilor din sănătate cu două molecule folosite în tratamentul bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC): erdosteina (cunoscută sub numele comercial Erdomed, producător CSC – Angelini) și fenspirida (cunoscută sub numele comercial Eurespal, producător Servier Pharma).

Din raportul NICE, ca să nu avem discuții:

1. Erdosteina este un mucolitic pentru care există puţine dovezi privind beneficiile pentru indicaţiile aprobate, şi pentru care nu există dovezi privind rezultatele clinice îmbunătăţite sau îmbunătăţirea calităţii vieţii. În vreme ce regulamentele NICE în general susţin utilizarea mucolticelor în bolile pulmonare obstructive cronice stabile, rolul lor în tratamentul bolilor pulmonare obstructive agravate este incert. Erdosteina este utilizată pe scară largă, înregistrând cheltuieli de aproape 7 milioane de euro (după calculul coasigurării de 50%) în 2010.

Recomandare: erdosteina trebuie avută în vedere pentru scoaterea de pe listă. Economiile sunt estimate la aproximativ 7 milioane euro, pe baza cheltuielilor din 2010.

2. Fenspirida este un anti-inflamator non-steroid cu proprietăţi anti-tuse şi anti-bronho-constrictive utilizat în tratamentul bolii pulmonare obstructive cronice. Deşi este înregistrat în România şi în câteva state din fostul bloc estic, eficienţa sa (şi deci eficienţa costurilor) este incertă. Documentul SPC pentru acest medicament nu conţine date clinice, iar mare parte din literatura de specialitate nu este scrisă în limba engleză. Dat fiind nivelul cheltuielilor anuale pentru acest medicament (7,5 milioane euro în 2010), este oportună o analiză a eficienţei şi eficienţei costurilor.

Recomandare: fenspirida trebuie analizată pentru confirmarea rentabilităţii costurilor şi pentru caracterul adecvat al continuării subvenţiei.

În concluzie, doar pentru aceste două molecule, 14,5 milioane de euro pleacă anual din bugetul medicamentelor compensate, fără a avea, în cel mai bun caz, o justificare limpede privitoare la eficiență, ca să nu mai vorbim despre cost-eficiență.

În timp ce șmecherii sistemului sunt bine conectați la conducta compensării, în România:

– sunt terapii inovatoare, țintite, care în mod real au demonstrat că pot prelungi supraviețuirea și calitatea vieții bolnavilor cu cancer, și care așteaptă de ani buni actualizarea listei medicamentelor compensate

– sute de bolnavi de pe listele de așteptare ajung să primească tratamentul abia după ce ajung pe lumea cealaltă

– zeci de mii de pacienți cu diabet nu își permit să-și monitorizeze glicemia, pentru că în bugetul casei nu există bani pentru teste

– mii de pacienți cu hemofilie se tratează ca acum 30 de ani, în condițiile în care tratamentul cu factor recombinant este disponibil, le-ar ușura viața și nu ar costa mai mult de 3-4 milioane de euro anual

0 Comments

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *