Pages Menu
TwitterRssFacebook
Blog Marius Geanta
Categories Menu

17 Mar 2012

Raport devastator al NICE asupra sistemului de compensare a medicamentelor din România.

 

În ultima parte a anului trecut, o echipă de specialiști de la NICE  International a realizat o evaluare a sistemului medical românesc, cu accent pe lista de medicamente compensate, încercând să ofere un ghidaj autorităților române în construirea noii liste de compensate, anunțată pentru acest an.

 

Diagnosticul global este devastator pentru decidenții din sănătatea românească: experții NICE afirmă cât se poate de limpede că introducerea unui medicament pe lista de compensare este o “decizie mai degrabă ad-hoc”, lipsită de transparență și uneori fără o justificare din perspectiva cost-eficienței. 

 

Documentul are 70 de pagini și îl vom sintetiza în ediția tipărită a revistei Hipocrate.

 

Acum, doar un episod halucinant despre cum se irosesc banii publici compensând un medicament al cărui profil risc-beneficiu nu este limpede.

 

Gingko biloba (comercializat sub numele comercial Tanakan, producător Ipsen) se află pe lista medicamentelor compensate cu 50%, experții NICE fiind de părere că “nu există dovezi ale unui raport pozitiv risc-beneficiu, care să susțină compensarea. Delistarea medicamentului ar duce la economii de peste 16,3 milioane de euro pe an, calculul fiind făcut la valorile de piață din anul 2010”.

 

Tanakan se află pe lista medicamentelor compensate cu 50% încă din anul 2002. Înainte de această dată, stătea chiar mai bine, fiind pe lista de medicamente compensate 65%, ceea ce a declanșat un scandal public, în timpul căruia prim-ministrul de la acea vreme, Adrian Năstase, s-a referit la Tanakan ca la “medicamentul cu nume de discotecă”.

 

În Franța, țara de origine a companiei Ipsen, Tanakan nu mai este compensat începând cu 1 martie 2012. HAS (Haute Autorite de Sante) din Franța a eliminat complet susținerea financiară a medicamentului, care oricum era la un nivel redus, de numai 15%, ca urmare a deciziei din aprilie 2010.

 

În anul 2010, cel la care de altfel s-a raportat și NICE în raportul citat anterior, Ipsen a avut vânzări totale ale Tanakan de 70,6 milioane de euro la nivel global, dintre care 52% realizate în Franța. Restul, aproximativ 35 milioane de euro, sunt vânzările de Tanakan în restul lumii. Iar 16 milioane de euro (aproape 50%) s-au realizat în România.

 

Cu alte cuvinte, un sfert din vânzările mondiale de Tanakan se fac în cea mai săracă țară din Uniunea Europeană!

 

Suntem bolnavi la cap, pe cuvânt! Dar nu are rost să ne tratăm cu Tanakan, pentru simplul motiv că eficiența sa, nu doar cost-eficiența, pare a nu fi cea pe care o promovează producătorul, conform datelor de ultimă oră.

 

Un studiu dublu-orb, placebo-controlat, publicat recent în JAMA (Ginkgo Evaluation of Memory study), realizat pe mai mult 3.000 de pacienți cu vârsta între 72 și 96 de ani, în 6 centre, timp de 7 ani, a demonstrat că Gingko biloba nu îmbunătățește memoria și nici nu împiedică declinul cognitiv la persoanele în vârstă.

 

 

 

6 Comments

  1. Prietene, felicitari pentru comentariul tau, dar documenteaza-te mai bine. In Romania principalul medicament prescris din clasa Ginkgo biloba nu e Tanakan, ci Bilobil, un produs dubios al unei firme slovene, KRKA. Aceasta firma nu a putut sa intre nicaieri in Europa, dar a ales Romania si fosta URSS pentru expansiune.

    In Franta, a incercat o singura firma sa introduca un produs generic si a primit o amenda de 138 milioane Euro. Pentru ca acolo regulile se respecta.

    • Dragă Andrei,

      În primul rând mi-ar fi plăcut să te semnezi cu numele complet, așa încât să mă conving și eu de veridicitatea formulei tale de adresare, “prietene”.

      Subiectele complicate nu pot fi dezbătute în (semi)anonimat, dar sunt dispus să accept că practicile cu care ai fost obișnuit în industrie te fac să nu crezi (încă) în puterea pe care ți le dau transparența și asumarea publică a unei opinii.

      Știi la fel de bine ca și mine că în evaluarea unei informații contează în primul rând credibilitatea sursei. Tu l-ai crede pe alexpriest, de exemplu, orice ar spune? Cu toate astea, am decis sa public comentariul tău și să fac adnotarea necesară: da, nu numai Ipsen este conectată la conducta cu compensate, ci și KRKA. Asta însă nu schimbă cu nimic esența articolului și nici nu îi scutește pe cei în cauză să răspundă unor întrebări, adresate sau în așteptare.

  2. Eu sunt internist vechi si am vazut multe. Dupa introducerea tanakanului si cu o supraveghere a evolutiei bolnavului mai buna in ultimii ani (prin hipotensoare performante) am observat scaderea gravitatii AVCurilor ischemice si prelungirea vietii celor cu AVC precum si ameliorarea afaziei.Nu pot combate argumentele dv stiintifice dar nici nu pot ignora experienta mea de 40 de ani.

  3. Domnule Geanta sunteti cumva nepotul maestrului Geanta? Eu am studiat vioara dupa manualele lui. Chiar mi se pare ca semanati. Multa sanatate si felicitari pentru frumosul si incitantul dv. blog. Mult succes in continuare.

  4. In stabilirea tratamentului se considera evidente stiintifice ca meta-analiza, studiile clinice, ”cohort studies”{..} si opinia expertului. Prin urmare, opinia expertului bazata pe observatia clinica este ultima in acesta ierarhie de probe stiintifice care conduce la compensarea unui medicament. (Bineinteles observatia clinica are o ‘valoare’ mai mare atunci cand este publicata in jurnale de specialitate.) Probabil din aceasta cauza,in opinia NICE, Gingko biloba nu este considerat un medicament sustinut de suficiente probe stiintifice pentru a putea fi finantat de catre statul roman.

  5. imi pare foarte rau ca un interesat in ale farmaciei produse se amesteca intr-o problema care ii este complet straina cel putin asa pare compesarea medicamentelor este o masura de ajutor in special a persoanelor in varsta carora le este in speta dedicat NU e nici o smecherie nu mai rastalmaciti vorbele Aveti interese sa se vanda alte medicamente mai scumpe;

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *