Profesorul Peter Elwood: despre a doua şi a treia existenţă a aspirinei

 

Nu vă pot descrie Drumul Mătăsii, dar în acelaşi registru al fascinaţiei faţă de un trecut care face parte încă din viaţa noastră, m-am decis să scriu pe acest final de 2011 şi început de 2012 despre Drumul Aspirinei. Are, desigur, mai multe variante, dintre care am ales una, traseul Bucureşti – Berlin – Leipzig – Bitterfeld. La capăt ne aştepta cea mai noua fabrică de aspirină a companiei germane Bayer, construită în urmă cu 20 de ani, imediat după Căderea Zidului Berlinului, în micuţa localitate care administrativ fusese parte din fosta Republică Democrată Germană.

Vizita unităţii de producţie Bayer şi simpozionul organizat aici, la ceas aniversar, s-au constituit într-o confirmare a calităţii ca fundament pentru cercetarea, producţia şi comercializarea unor produse medicamentoase. Dacă în acest moment, unui pacient i se prescrie Aspirin Cardio la Bucureşti, iar lui i se adaugă alte câteva mii în întreaga lume, comanda transmisă electronic va fi procesată automat, la Bitterfeld, de sistemul de calcul care face din fabrică un extraordinar edificiu hi-tech. Oamenii sunt prezenţe rare inclusiv pe holuri, în timp ce roboţii – care fac totul, de la preluarea materiei prime la ambalarea şi transportul produsului finit – au primit din partea gazdelor diverse nume. Nu am încercat, dar acum mă gândesc că dacă i-aş fi strigat, este foarte posibil să îmi şi răspundă, cu promptitudinea şi politeţea specific germană.

Omul care a dat o nouă viaţă aspirinei

În tot acest ansamblu tehnologic futurist, un domn trecut de prima tinereţe, ba chiar şi de a doua, îşi face loc printre printre noi, oamenii zilelor noastre, cu aerul unui părinte. Iar sintagma este prea puţin o metaforă, cât o realitate demonstrabilă prin simpla deschidere a unui tratat de cardiologie. Profesorul Peter Elwood, principalul invitat al simpozionului Bayer, este cel care a dat a doua viaţă aspirinei, realizând primul studiu clinic randomizat care a dovedit efectele preventive cardiovasculare ale moleculei. Mai mult, profesorul ne-a introdus şi în ceea ce ar putea fi a treia existenţă a aspirinei în lumea medicală mondială: prevenţia unor tipuri de cancere. Discutând cu profesorul Elwood, atât în cadrul interviului pe care îl publicăm acum, cât şi în întâlnirea informală din seara evenimentului, am descoperit un autentic vizionar. Un om care a avut puterea de a nu se urca pe valul mereu promiţător şi din ce în ce mai înalt al ştiinţei momentului, cercetând trecutul cu atenţie şi perseverenţă şi reinventându-l sub o formă pe cât de neaşteptată, pe atât de benefică pentru inimile a milioane de oameni.

Pentru a construi viitorul, trebuie să ne cunoaştem trecutul în detaliu

Aceasta ar fi, în esenţă, filosofia de viaţă a profesorului Elwood. Un mod de a gândi pe care l-am promovat încă de la prima ediţie a revistei Hipocrate din anul 2011, cea din luna februarie, când pe copertă a fost comisarul european pentru sănătate şi consumatori, domnul John Dalli. Am reţinut atunci şi că „dacă vei gândi la fel cum au făcut-o cei de dinainte, nu poţi ajunge decât la aceleaşi rezultate ca aceia. Aveţi curajul de a gândi diferit”. Acum, pe final de an, după ce am strâns feedback-ul dumneavoastră, am convingerea nu doar că am gândit diferit de ceilalţi competitori, dar v-am adus lună de lună în cabinete o publicaţie din ce în ce mai complexă, mai relevantă şi mai utilă. Revista Hipocrate iese întărită dintr-un an complicat, primul în care criza financiară a atins piaţa farmaceutică românească. Purtăm cu noi, la final de 2011 şi început de 2012, încrederea pe care în general ţi-o dă nu apartenenţa la un grup de interese, ci congruenţa cu munca de calitate.

Articol apărut în ediţia revistei Hipocrate din decembrie 2011 – ianuarie 2012.