Povestea descoperirii PSA, spusă chiar de autorul său: profesorul Richard Ablin

Profesorul american Richard Ablin are 72 de ani şi comportamentul efervescent al unui încă tânăr cercetător. Interviul care începe în pagina 8 are şi o primă parte pe care nu o veţi găsi acolo, pentru că discuţia a avut un alt sens, contrar celui aşteptat. Pentru un sfert de oră, profesorul Ablin a îmbrăcat haina unui reporter interesat de cum se comunică ştiinţa într-o ţară din estul Europei, iar misiunea mea a fost, pe cât de surprinzătoare, pe atât de plăcută. În pregătirea interviului, profesorul se documentase pe Google atât despre revista Hipocrate, cât şi despre mine, personal, găsind relevantă o comunicare pe care am susţinut-o, cu un an în urmă, la Congresul Pharma Business. Am discutat atunci despre personalizare în comunicarea ştiinţifică medicală, un concept apreciat drept „modern şi curajos” de către profesorul Ablin. Şi pe care, pas cu pas, îl punem în practică. Am detaliat pentru domnul profesor elementele cuprinse în cele câteva slide-uri, disponibile pe Internet şi pe care le văzuse, şi am înţeles cum de acest om a reuşit să-şi câştige locul în istoria medicinei contemporane.

 

 

Confirmarea că suntem pe drumul cel bun.

 

Profesorul Ablin nu a descoperit antigenul specific prostatic din întâmplare, ci pentru că întotdeauna a fost tractat în demersurile sale de cercetare de o curiozitate specifică, de o tenacitate aparte şi de capacitatea extraordinară de a adresa întrebări. Chiar şi unui medic-jurnalist ca mine, aflat la capătul celălalt al lumii! Este probabil unul dintre cele mai frumoase complimente pe care le-am primit de la apariţia revistei Hipocrate. Rolul profesorului Ablin trece dincolo de extraordinara apariţie din această ediţie a publicaţiei. Discutând cu dumnealui, am avut parte de o plusvaloare nesperată. Cuvintele sale confirmă că suntem pe drumul cel bun şi capătă o valoare specială atunci când ridicăm privirea la mediul imediat înconjurător. La o realitate medico-farmaceutică românească pe alocuri îngheţată de neîncredere, de teamă şi de lipsă de profesionalism. Dar care este salvată, ca de atâtea ori, de aportul liderilor de opinie.

 

 

Un raport consistent al urologiei româneşti.

 

Profesorul Ablin este însoţit în paginile care urmează de cei mai importanţi reprezentanţi ai şcolii româneşti de urologie, în frunte cu preşedintele ARU, domnul academician prof. dr. Ioanel Sinescu. Fiecare aduce propria perspectivă asupraPSA, asupra patologiei prostatice şi asupra situaţiei din România şi din afară. Exceptând congresele Asociaţiei Române de Urologie, în niciun loc din ţara asta nu s-au strâns laolaltă atâţia oameni importanţi ai urologiei de la noi. Cum spuneam şi în urmă cu doi ani, revista Hipocrate a devenit cel mai important punct de întâlnire al oamenilor care contează în medicina românească, dar nu numai. Şi în ediţiile viitoare ale revistei veţi descoperi acele personalităţi care transformă medicina în moduri pe care mintea normală nici nu le poate imagina. O singură promisiune, că tot s-a decernat recent Premiul Nobel pentru Medicină 2011: rămâneţi aproape pentru ediţiile următoare, pentru a pătrunde în exclusivitate în lumea marilor gânditori ai ştiinţei momentului.

 

Şi un cuvânt despre excelenţa din industria farmaceutică românească.

 

Publicăm, în premieră în această ediţie, un interviu cu un reprezentant de vârf al industriei farmaceutice, doamna dr. Mihaela Ianoşev. Fost director medical al GSK România, doamna Ianoşev a fost promovată recent într-o poziţie internaţională, European Medical Director al Critical Diseases Business Unit la GSK. Este o dovadă că şi industria farmaceutică românească, nu doar medicina românească, poate exporta valori către Vest. Şi nici nu poate fi altfel, câtă vreme putem gândi la doamna Ianoşev: «Atunci când te uiţi în sus, te gândeşti că îţi doreşti să fii şi tu printre aceşti oameni şi să faci asta».

În ce mă priveşte, în această lună am privit în sus şi l-am văzut pe profesorul Richard Ablin.

 

Articol apărut în ediţia Hipocrate din octombrie 2011.