Congresul European de Urologie 2012: să rupem tăcerea din jurul adenomului de prostată. Abordarea structurată a bolii și a comunicării acesteia

Tăcerea se poate manifesta la medicul urolog, care nu are tot timpul suficient timp pentru a discuta cu bolnavul despre boală, despre tratament și despre conduită.

Sau poate fi la nivelul medicului de familie, prea puțin instruit în privința bolii. E oarecum firesc să nu poată acoperi în detaliu fiecare boală cronică, de unde nevoia de a avea la îndemână un ghid ușor de înțeles și de aplicat.

Tăcerea, paradoxal, poate veni de la partenera de viață :). Bine camuflată de un potop verbal. Deși este bine intenționată, aceasta poate să nu găsească întotdeauna cea mai potrivită cale de a-i comunica bărbatului că nu este normal să se trezească de 4 ori pe noapte pentru a merge la toaletă.

Dar, în primul rând, bărbatul este cel care tace. Și care este cel mai greu de convins să comunice, să se exprime, să își spună of-ul.

E drept, “atunci când  se decide să discute despre problema sa, bărbatul nu doar că ne furnizează informațiile de care avem nevoie, dar pur și simplu se simte eliberat de o mare povară”, spune dr. Bert Jan de Boer, medic de medicină generală, invitat al evenimentului de presă organizat sâmbătă de GlaxoSmithKline. Celălalt invitat al evenimentului a fost celebrul profesor Mark Emberton, unul dintre cei mai importanți lideri de opinie din domeniul patologiei benigne și malinge a prostatei, pe plan mondial.

Partea științifică a evenimentului o regăsiți, în sumar, pe www.revista-hipocrate.ro, dar și în detaliu în ediția tipărită a revistei Hipocrate.

Acum și aici să luăm act de spirala tăcerii din  jurul adenomului de prostată, care întârzie cu 23 de luni prezentarea la medic a bărbatului care acuză simptome de tract urinar inferior.