ASCO 2013: Trei teme care ar trebui să intre imediat pe agenda autorităților din România
Privind fotografiile, ascultând prezentările și citind rezumatele de presă, poți avea impresia că realitatea de la Congresul ASCO este paralelă cu ceea ce se întâmplă în sistemul sanitar românesc. Numai că nu este deloc așa. Avem de învățat și chiar de aplicat, pe loc. Fără un efort prea mare, am identificat 3 puncte care ar putea să intre imediat pe agenda decidenților din sănătatea românească, drept model de rezolvare a unor situații aparent incontrolabile:
1. Criza citostaticelor. Se întâmplă în toată lumea, iar 80% dintre oncologii și hematologii americani s-au lovit de această problemă în perioada mai-septembrie 2011, conform studiilor. FDA a creat un departament special de prevenire a unor situații de acest gen în urmă cu 3 ani, principala preocupare fiind identificarea soluțiilor ca achiziția medicamentelor să se facă la pachet (medicamente scumpe plus medicamente ieftine, de la același producător/importator).
2. CancerLinQ. OK, barierele mentale nu ne dau voie să gândim de la bun început un sistem precum cel anunțat la ASCO. Dar nimic nu ne împiedică să facem ceea ce norvegienii, de exemplu, au făcut încă din 1951, iar la noi pare imposibil: registrul național de cancer.
3. Screening-ul pentru cancerul de col uterin. Cu oțet, după cum am văzut în cea mai tare știre a congresului. Nu cu panouri publicitare plasate în locuri pe care nici Colombo nu le-ar detecta și fără vedete prăfuite, readuse în atenția publicului ca urmare a campaniei.
