10 concluzii desprinse în urma vizitei laureatului Premiului Nobel, profesorul Luc Montagnier. Și care au rămas în umbră din cauza românismelor*
Luc Montagnier la Ateneul Român
1. Ne întrebăm, din ce în ce mai des și în număr din ce în ce mai mare, dacă nu cumva cercetarea medicală s-a aflat până acum pe o direcție greșită? Continuăm să dezvoltăm medicamente puternice cu care tratăm simptome ale bolilor, fără a acorda atenția pe care o merită cauzele însăși ale bolilor. Cu atât mai mult dacă vorbim despre bolile infecțioase.
2. De la o abordare veticală și segmentată a sănătății trebuie să trecem la o abordare transversală a sănătății și la o redistribuire a puterii între toți actorii sistemului.
3. Pacientul nu ar trebui să mai fie considerat un obiect, un număr de test clinic, ci o persoană, o ființă umană căreia trebuie să i se acorde timp, să fie ascultată și alături de care trebuie să se poarte un dialog constructiv.
4. De la un sistem centrat pe boală trebuie să evoluăm către un sistem centrat pe persoană, pe sănătate. Trebuie să scoatem sănătatea din spitale și să o ducem cât mai mult în școli, în întreprinderi, oriunde în cotidianul indivizilor
5. Cuvântul cheie este educația. Trăim un paradox: prin tehnologiile actuale de comunicare este mai simplu ca oricând să înveți și, cu toate acestea, sunt zone extinse dominate de ignoranță.
6. Noțiunea de vaccin este legată de teren. Ne folosim de microb pentru imunizare, dar uităm că, modificând astfel terenul cu un scop precis, imediat, putem favoriza apariția efectelor indezirabile, în lipsa cunoașterii profunde a terenului modificat. Vaccinarea trebuie realizată, dar acompaniată de stimularea sistemului imunitar, astfel încât acesta să răspundă la vaccinare.
7. Medicina nu va putea progresa decât bazându-se pe toate noile descoperiri ale cercetării biomedicale, regăsindu-și în același timp vocația originară, îndepărtându-se de interesele economice și revenind la înțelepciunea antică a lui Hipocrate: Primum non nocere (În primul rând să nu faci rău)
8. Este esențială conștientizare la nivelul publicului larg a nevoii de a avea acces la informația diseminată de specialiști. Educarea în acest sens constituie premisa unui stil de viață orientat spre prevenție.
9. Dezvoltarea durabilă, având în centru omul și sănătatea sa, potrivit dictonului “Men sana in corpore sano”, cu echilibru între corp și spirit – căci sistemul imunitar și multe boli cronice depind de stresul psihologic – reprezintă marea cauză a secolului XXI.
10.“Medicina celor 4 P” este medicina viitorului: P1 – predictivă, P2 – preventivă, P3 – personalizată şi P4 – participativă.
————————–
* Prin românism înțeleg întreg ansamblul de bruiaje care reduc la absurd evenimente cu adevărat importante pentru comunitatea românească. Nu detaliez acum. Dar am avut încă o confirmare că Nobel în România 2010 rămâne cel mai important eveniment științific medical al ultimilor ani, desfășurat la noi în țară.
