DNA: Planul managerial al procurorului șef de secție responsabil de domeniul sănătății
Procurorul Marius Bulancea a fost avizat recent de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a ocupa funcția de șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (așa-numita Secție a II-a din cadrul DNA).
Domeniul sănătății intră în sfera de compentență a acestei secții din cadrul DNA, iar combaterea corupției din achizițiile publice din domeniul sanitar constituie chiar una dintre prioritățile instituției, alături de domeniul infrastructurii rutiere și al fondurilor europene.
În planul de management, procurorul Marius Bulancea propune “specializarea aprofundată a procurorilor, în condițiile în care fraudele privind achizițiile publice din domeniul sanitar au un specific diferit de domeniul infrastructurii, iar cunoașterea tipologiilor infracționale contribuie în mod esențial la eficiența investigațiilor. Un procuror care a aprofundat legislația și specificul unui domeniu de activitate și care cunoaște persoanele ce activează în acest domeniu și conexiunile dintre acestea are un avantaj important în soluționarea unei cauze similare, iar parcurgerea de către un alt procuror a aceluiași proces de învățare ar reprezenta o utilizare ineficientă a resurselor”.
În cadrul interviului de la Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul Marius Bulancea a detaliat, conform Mediafax: “În momentul în care începi să cunoşti firmele care sunt mari importatori de echipamente medicale, care sunt modalităţtile prin care uneori unii furnizori măresc artificial preţul, care sunt mecanismele şi unde le poţi găsi, ce alte dosare au fost soluţionate, cine cu cine este prieten, care funcţionar din Ministerul Sănătăţii cunoaşte un importator de produse medicale, cum ia mita această categorie de funcţionari, continuând această specializare şi încercând să obţinem informaţii din mai multe surse, cu informaţii mai bune şi pe care ştii cum să le foloseşti, cred că o să crească eficienţa, pentru că e o zona care doare pe toată lumea. Dacă am putea să contribuim, să diminuăm la un nivel semnificativ frauda din sănătate, asta chiar s-ar cunoaşte. Procentul cu care se supraevaluează achiziţiile cred că e ceva mai mare decât la infrastructură“.
Pe 3 august 2015, într-un articol publicat pe acest blog și pe care-l puteți citi aici, vorbeam despre nevoia “unei structuri a statului român care să vizeze prevenirea fradelor din sistemul sanitar, controlul cheltuirii banilor publici și trimiterea în fața instanțelor a celor suspectați de practici ilegale”.
