De ce #votezpentrusanatate

Sistemele de sănătate din întreaga lume, nu doar din România, se află sub presiunea a 3 mari trenduri: demografia (fenomenul de îmbătrânire a populației), creșterea costurilor (prin creșterea consumului de resurse medicale, pe fondul îmbătrânirii, dar și prin creșterea costului noilor tehnologii) și dezvoltarea tehnologică.

La Forumul Economic Mondial de la Davos 2016 s-a discutat despre a 4-a revoluție industrială, pe care o trăim chiar acum – o transformare fundamentală a societății, sub toate aspectele, sub influența sistemelor cibernetico-fizice extrem de complexe.

Precedentele revoluții industriale:

• 1784 – Prima revoluție industrială: bazată pe producția mecanizată, cu ajutorul unor echipamente puse în mișcare de motoarele cu aburi
• 1870 – A doua revoluție industrială: apariția producției de masă, prin dezvoltarea conceptului de diviziune a muncii și utilizarea energiei electrice
• 1969 – A treia revoluția industrială: bazată pe folosirea mediilor electronice și a tehnologiei informației, pentru producția automată

Domeniul sănătății este cel care ar putea beneficia în cea mai mare măsură de avantajele epocii pe care o trăim (a patra revoluție industrială), conform The Economist Intelligence Unit. În același timp, domeniul sănătății este și cel mai puțin reformat și cel mai puțin dispus să accepte schimbarea, în comparație cu alte domenii (energie, educație, finanțe). Pentru tot în lume, nu doar în România.

Noile tehnologii au deja un impact semnificativ asupra creșterii supraviețuirii și asupra creșterii calității vieții pacienților, în societățile care asigură un acces rapid, constant la inovație în medicină. În perioada 2000 – 2009 s-a înregistrat o creştere a speranței de viață la nivel european de 1,74 ani şi 73% din această creştere se datorează accesului la medicamente de ultimă generație (PwC 2015).

În România, accesul la inovație în medicină este cel mai redus din întreaga Uniune Europeană. Pacienții români au aşteptat mai bine de 2000 de zile pentru acces la medicamente de ultimă generație (PwC 2016).

• 2008 – 2014 – aproximativ 6 ani fără o actualizarea concretă a listei de medicamente compensate
• 2014 – 40 medicamente noi introduse pe lista medicamentelor compensate
• 2015 – 15 medicamente noi introduse pe lista medicamentelor compensate
• 2016 – 21 medicamente noi introduse pe lista medicamentelor compensate (dar, în fapt, niciunul nu este încă disponibil pentru pacienți, în lipsa protocoalelor de prescriere)

Speranța de viață a românilor se situează sub media europeană, respectiv 71 de ani pentru bărbați și 78 de ani pentru femei, față de 79 de ani, respectiv 83 de ani. Mai mult, în România există o diferență notabilă între speranța de viață și speranța de viață în condiții bune de sănătate, ceea ce arată că o mare parte a populației își petrece o perioadă semnificativă din viață în morbiditate și dizabilitate (13 ani în cazul bărbaților și 20,8 ani în cazul femeilor). (PwC 2016, Eurostat)

Aproape 50% din decesele înregistrate în România în rândul pacienților cu vârsta sub 75 de ani ar putea fi evitate în condițiile existenței tratamentelor medicale și infrastructurii sanitare adecvate, disponibile în alte țări europene (Eurostat – Amenable and preventable deaths statistics, mai, 2016).

45% din români consideră că cele mai grave 3 probleme ale sistemului de sănătate sunt (GfK):

• personalul medical insuficient
• administrarea ineficientă a bugetului Sănătății
• lipsa accesului la medicamente de ultimă generație

Din aceste motive, dar și din multe altele, avem nevoie de regândirea totală a sistemului de sănătate, pornind de la nevoia reală a pacientului/cetățeanului. 

De aceea, #votezpentrusanatate. Și o poți face și tu pe site-ul campaniei.