Pages Menu
TwitterRssFacebook
Blog Marius Geanta
Categories Menu

3 Aug 2015

Cum controlăm banii din sistemul sanitar? Premiera DNA, modelul american. Despre corupţie şi inovaţie

Cum controlăm banii din sistemul sanitar? Premiera DNA, modelul american. Despre corupţie şi inovaţie

 

Scandalul oncologicelor, pornit de investigația DNA de săptămâna trecută, este de natură să consolideze ideea nevoii unei structuri a statului român care să vizeze prevenirea fradelor din sistemul sanitar, controlul cheltuirii banilor publici și trimiterea în fața instanțelor a celor suspectați de practici ilegale.

De ce avem nevoie de o astfel de instituție?

Sistemele de sănătate, în întreaga lume, sunt supuse unei presiuni financiare din ce în ce mai mari, pe fondul intersecției a două trenduri: demografia și inovația.

Creșterea numerică a populației se însoțește și de creșterea duratei medii de viață a cetățenilor. O viață mai lungă este și o viață trăită, mulți ani, acompaniați de bolile cronice. Cancerul, diabetul zaharat sau bolile cardio-vasculare sunt realități în viața majorității oamenilor care au trecut de vârsta de 50-55 de ani. Din fericire, medicina modernă a reușit să transforme aceste suferințe din boli considerate letale în boli cronice, cu care se poate trăi relativ normal, atâta vreme cât diagnosticul, tratamentul și monitorizarea se fac corect.

Beneficiile individuale vin însă cu costuri în creștere pentru sistemele de sănătate, la care contribuie atât creșterea numărului de beneficiari, cât și dinamica ascendentă a prețului noilor tehnologii, fie că vorbim despre medicamente, teste diagnostice, dispozitive medicale sau infrastructura IT.

Sănătatea este o piață din ce în ce mai mare, mai atrăgătoare și mai expusă riscurilor. La nivel global, dar și în România.

Modelul american de luptă împotriva fraudelor din sănătate

Evenimentul de săptămâna trecută n-ar fi trebuit să provoace atâta emoție, mai ales celor implicați. Scandaluri similare au fost, nu mai departe de luna iunie 2015, în SUA: 243 de persoane au fost reținute (dintre care 60 de medici și asistente) sub acuzația că ar fi prejudiciat sistemul de sănătate cu peste 712 milioane de dolari, prin prescrierea excesivă de medicamente persoanelor care nu aveau nevoie de acestea.

New York Times scrie, citând oficiali americani de rang înalt, că ”deși cazurile celor 243 de persoane nu au neapărat legătură între ele, autoritățile au decis să acționeze simultan tocmai pentru a transmite un mesaj puternic celor care se gândesc să fraudeze sistemul de sănătate”.

Tot în SUA, acum 2 săptămâni, un medic a fost condamnat la 45 de ani de închisoare pentru că a prescris și administrat chimioterapie unor bolnavi care nu aveau nevoie deacest  tratament, doar pentru ca astfel să deconteze contravaloarea de la Medicare / Medicaid.

Aceste două exemple sunt în măsură să exprime interesul major pe care SUA îl arată față de sistemul sanitar. Un interes care a luat chip instituțional încă de acum 20 de ani, când s-a înființat Programul de Control al Fraudelor și Abuzurilor din Sănătate. Programul este derulat sub coordonarea Procurorului General și a Secretarului de Stat pentru Sănătate, estimările oficiale vorbind despre o fraudă de ordinul miilor de miliarde, la nivelul anului 2014, pentru sistemul american de asigurări de sănătate!

Programul naţional de prevenţie a fraudelor

Dacă ne dorim un sistem de sănătate sustenabil, trebuie să știm, în orice moment, în timp real, ce se întâmplă cu banii. Pentru a putea acționa preventiv și a salva bugetul.

La noi, niciun program național de sănătate nu dispune de mecanisme de control în timp real. Nu știm cu adevărat, în timp real, cum sunt cheltuiți banii, unde apar suspiciunile de fraudă, şi nu se poate interveni proactiv pentru prevenirea acestor situații, la apariția primelor semne.

După cum am mai arătat într-un text anterior, una dintre puținele instituții care au oferit date despre modul în care se consumă banii din programele naționale este Curtea de Conturi. Numai că aceste analize sunt retrospective, fiind publicate la 2-4 ani de la desfășurarea acțiunii, când eventualele prejudicii au fost deja produse. În rest, sunt puține instituțiile care pot genera dovezi despre desfășurarea activităților din domeniul sanitar: diverse corpuri de control ale primului ministru, ale ministrului sănătății, ale CNAS. Insuficient, câtă vreme aceste date sunt obținute la mulți ani distanță de momentul posibilelor infracțiuni, fără posibilitatea de a limita sau evita fraudele.

Aceeași situație este valabilă și pentru restul cheltuielilor din sistemul de sănătate (4 din 5 lei se consumă pe orice altceva decât pe medicamente, să nu uităm!). Ar fi ideal să ştim, de exemplu, când, cum, la ce preţ şi de unde cumpără un spital seringi de unică folosinţă şi alte materiale sanitare. Dacă aceste cazuri au un impact mult mai mare decât scandalul oncologicelor?

Experţii independenţi din sănătate, alături de DNA?

O declarație care a atras atenția, în plin scandal al oncologicelor, îi aparține procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi: ”În cadrul anchetei vom verifica toate aspectele necesare pentru a lămuri modul în care s-au prescris anumite medicamente, modul în care s-au achiziționat anumite medicamente și, acolo unde va fi cazul, să vorbim de diagnostice sau de chestiuni care privesc viața sau sănătatea unor persoane, cu siguranță acele persoane vor fi contactate și se vor lua și măsuri de prevenire, dacă e cazul”.

Câțiva comentatori s-au grăbit să afirme că procurorii nu pot pune sau verifica diagnostice – ceea ce este cât se poate de adevărat – dar au omis să spună că DNA poate angaja specialişti de înaltă calificare pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală. Aceşti experţi “sunt numiţi prin ordin al procurorului-şef al DNA, cu avizul ministerului de resort, şi realizează constatări tehnico-ştiinţifice care constituie mijloace de probă, în condiţiile legii”.

Aducerea unor specialişti de top din domeniul medical alături de structurile DNA poate fi primul pas pentru setarea unei structuri naţionale de control în domeniul sănătăţii. 

Corupţia, barieră pentru inovaţie

Mai mulţi oficiali americani s-au pronunţat, în ultimii ani, asupra corupţiei ca vulnerabilitate pentru democraţie. Completând, sau mai degrabă intrând în detalii specifice, aş spune că una dintre piedicile în calea inovaţiei, a adopţiei mai rapide a inovaţiei, este tocmai fenomenul corupţiei.

Corupţia blochează progresul şi face inutil orice demers inovator.

Este de notorietate faptul că România este statul din Uniunea Europeană care asigură cel mai mic acces al pacienţilor săi la tratamente şi teste diagnostice de ultimă generaţie. Lista de medicamente compensate este neactualizată de vreo 7 ani (cu câteva excepţii – boli rare, câteva terapii pentru diabet, schizofrenie, poliartrită reumatoidă), în timp ce niciun test genetic pentru cancer nu este decontat de stat.

Pe lângă impactul evident asupra vieţii celor care ar avea nevoie de aceste medicamente şi teste moderne, trebuie să notăm că mulţi au de profitat de pe urma păstrării vechii liste de medicamente compensate. Şi sunt dispuşi să facă multe pentru a menţine actualul status-quo. Apropo: când vom afla şi despre o investigaţie asupra momentelor cheie care au decis, de-a lungul guvernărilor, amânarea actualizării listei de medicamente compensate?

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *