#ASCO2016: 10 lucruri învățate din discursul lui Joe Biden

 

Câteva idei, sigur nu toate, desprinse din speech-ul vicepreședintelui american Joe Biden la Întâlnirea Anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică:

1. Statul este cel care trebuie să inițieze, să conducă, să urmărească și să proiecteze în viitor lupta cu cancerul. Americanii știu foarte bine asta, doar au început, în 1971, prin planul anti-cancer al președintelui Nixon, să abordeze patologia la nivel sistemic. La acel moment, cancerul se diagnostica tardiv în SUA, soluțiile de tratament erau chirurgia, radioterapia primitivă și se descoperiseră câteva citostatice. După 45 de ani, 2 din 3 bolnavi cu cancer din SUA trăiesc la 5 ani de la momentul diagnosticului. Nu ar fi fost posibil fără o strategie clară de cercetare, dar și de acces pentru pacienți la mijloacele noi de diagnostic și de tratament.

2. Poziționarea vicepreședintelui american în fața audienței de la ASCO2016 nu a fost cea superioară, suficientă, atât de vizibilă la politicienii de mic calibru, chiar dacă ei conduc mari națiuni. Joe Biden a vorbit din poziția unui om care știe că are putere, dar nu o poate exercita și nu îi poate da valoare dacă nu găsește calea colaborării. I-a convins, de la începutul anului până acum, pe liderii de opinie ai oncologiei americane de necesitatea de a trece la nivelul următor în abordarea cancerului, dar avea nevoie și de sprijinul marii mase a cercetătorilor, medicilor oncologi, inginerilor etc.

3. Cu 3 ani în urmă, scriam în premieră despre CancerLinq, proiect Big Data pentru cancer, aflat atunci în faza incipientă. Principiul: colectarea, via medicii oncologi, a tuturor datelor despre pacienții cu cancer aflați sub tratament, analiza acestor date și găsirea unor pattern-uri de diagnostic, tratament și evoluție a bolii care să-i ghideze apoi pe medicii oncologi, în practica zilnică. Proiectul include acum 58 de unități medicale din SUA, are contributori mii de medici și zeci de mii de pacienți, constituind premisele pentru succes. Pentru acest gen de proiect, menționat și de Joe Biden în discurs, este nevoie de colaborarea medicilor oncologi, de dorința de a pune în comun datele, având conștiința că, astfel, întreaga comunitate va beneficia.

4. Răspunsul la marile întrebări despre cancer nu se află la niciunul dintre medicii din sală, a spus vicepreședintele american. Și la niciun oncolog din lume, aș adăuga. De aceea, doar ieșind din izolare, acceptând să pui în comun experiența ta cu a colegului, acceptând că poți fi ajutat și de un specialist în IT sau de un politician cu viziune, de exemplu, poți face ca viața bolnavilor pe care-i tratezi să fie din ce în ce mai bună. Medicii nu-și propun să lucreze în izolare, a spus Joe Biden, dar ceva îi aduce în această situație. Sistemul, orgoliul, organizarea?

5. Medicina personalizată și combinațiile de medicamente vor deveni regula pentru tratamentul cancerului. Venind de la unul dintre cei mai puternici oameni din lume, afirmația capătă putere nucleară și astfel ar trebui să gândim, măcar de acum înainte, sistemul de îngrijiri pentru pacientul cu cancer. Medicina personalizată cuprinde două paliere: medicina genomică – alegerea tratamentului potrivit, pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit, pe baza informației desprinse din genomul cancerului – și medicina digitală – luarea deciziei terapeutice potrivite, mai cu seamă în timpul monitorizării tratamentului, pe baza informațiilor pe care pacientul cu cancer sau familia le poate colecta obiectiv, folosind senzori, telefoane inteligente și aplicații dedicate.

6. Rezultatul cercetării în cancer nu mai trebuie măsurat în numărul de articole științifice publicate, ci în modul în care respectiva cercetare ajunge să influențeze direct și pozitiv viața bolnavului cu cancer. Epoca științei de dragul științei va fi înlocuită de epoca științei de dragul pacientului, a cetățeanului. La urma urmei, banii publici care finanțează cercetarea trebuie să se întoarcă în societate, nu doar în indicii care măsoară performanța academică. În acest context, ideea vicepreședintelui american de a pune la dispoziția tuturor datele științifice (open science) are potențialul de a schimba paradigma în care se desfășoară acum o mare parte din activitatea de cercetare în domeniul oncologiei, și nu numai.

7. “Am avut acces la cei mai buni medici din lume și la știința de cel mai înalt nivel, dar nu a fost suficient pentru a-l salva pe fiul meu”, a spus Joe Biden, referindu-se la episodul dramatic al pierderii fiului său, diagnosticat cu cancer. O frază care spune, de fapt, cât de departe suntem de o soluție, cât de mică este totuși viteza cu care se mișcă lucrurile și ce preț mare plătim pentru orgolii, pentru lipsa de viziune și pentru încercarea de a obține rezultate diferite folosind aceleași și aceleași metode dintotdeauna. Iată de ce este esențial, înainte de a pune problema banilor, să schimbăm modul în care ne organizăm și acționăm în oncologie.

8. Vicepreședintele american a vorbit și despre sumele din ce în ce mai mari care vor fi investite în domeniul cercetării cancerului, dar a condiționat acest suport de crearea unui ecosistem nou în oncologie. Trebuie găsit rapid cel mai mic numitor comun, ca limbaj și acțiune, între lumea medicală și cea a industriei IT, între industria farmaceutică, biotehnologie și industria de diagnostice, între autoritățile de reglementare și plătitori, între organizațiile profesionale ale medicilor și grupurile de advocacy ale pacienților cu cancer. În lipsa unui limbaj comun, a unor valori agreate și în lipsa lucrului în comun, progresele nu vor căpăta detenta pe care ne-o dorim cu toții. 

9. Cancerul trebuie recunoscut ca fiind ceva cu totul diferit în amalgamul de patologii și trebuie să i se acorde o atenție specială. De la finanțare, la reforma studiilor clinice în vederea scurtării perioadei până la obținerea unui medicament nou, la recunoașterea rapidă a valorii pe care o aduce un produs sau serviciu, concretizată prin aprobarea prioritară a punerii pe piață și compensarea imediată. Inovația în cancer trebuie să fie bine evidențiată în zgomotul general din medicină, pentru că realmente face diferența între viață și moarte. Exemplele cele mai recente, medicina de precizie și imuno-oncologia, sunt și cele mai bune probe că se poate acționa cu eficiență în acest spirit.

10. Empatia. Poate fi cel mai puternic motor pentru schimbare, pentru inovație, pentru viață.